Proiectul Povestea mutării a fost prezentat într-o primă etapă în noiembrie 2012; artistul a expus atunci pictura Ciucea-Galpâia pe fațada Fabricii de Pensule din Cluj timp de cinci luni de zile, testandu-i astfel rezistența și, în același timp, fragilitatea în relație cu spațiul expunerii – foarte diferit de contextul protector al atelierul – și cu schimbările termice. Lucrarea reproducea în marime naturală ramașițele picturii originale din interiorul bisericii de lemn de la Ciucea, realizate de Ioan Pop din Romanași acum două sute de ani, și descria astfel felul în care timpul și-a lăsat urmele asupra ei.
Partea a doua a expoziției, Povestea mutării, extinde tema proiectului și reconstituie din fragmente de imagini și texte relația construită în timp de artist cu istoria acestei biserici; lucrarea centrală a expoziției, Biserica de hârtie, este un frotaj de mari dimensiuni (șaizeci și cinci de metri pătrați de hârtie) care preia direct, prin hașurare, amprenta exteriorului bisericii de la Ciucea.
„Încerc să descifrez în rândurile următoare tema acestor expoziții. Conturul pare să fie destul de permisiv, uneori neclar, șovăitor, în încercarea de a desena căile de contact între zone aparent diferite. Cuvintele cheie sunt: suprafață, text, desen, scriere, haină, țesere, hârtie, pictură, pânză, mutare. Mă preocupă de mult fiecare din acești termeni, iar expozițiile sunt un bun prilej de a-i pune împreună, în dialog. Ce legatură pot avea aceste cuvinte cheie și obiectele – lucrările unele cu altele? Mă străduiesc să pricep ce înseamnă suprafață, haină, text, mutare, nu dupa explicațiile din dicționar, ci mai degrabă mă preocupă legatura dintre substanța lor materială și încărcătura spirituală pe care o au. […] Desenul și hârtia – toată lumea le cunoaște. Ce putem căuta dincolo de un desen pe hârtie? Poate dincoace de suprafaţă. Dar ce e suprafaţa, cu ce unitaţi o măsurăm: milimetri, microni, cuante? Sunt desene, dar mai ales picturi, care anulează suprafaţa și te duc cu ochiul și mintea dincolo de ea. Cele realiste și suprarealiste. Desenele și picturile copiilor și ale începuturilor de civilizaţii ajung direct în gând fără mediatori. Ochii noștri însă nu sunt atât de limpezi și le vedem prin toate depunerile istoriei artei. […] Ne-a mai ramas mutarea. De «mutarea» finală nimeni nu scapă. E vorba desigur de moarte, pe care bunicul meu o numea «singura dreptate pe lumea asta». Poate ca în termeni radicali spunea un adevăr. Dar până atunci trăim cu mutările mici. Biserica veche din Gălpâia nu a mai fost utilă în satul ei, se construise alta și poate ca s-ar fi distrus, cum au paţit atâtea, daca nu era mutaăa la Ciucea.” (Gheorghe Ilea)
Expoziția personală a artistului Gheorghe Ilea va fi însoțită de o publicație distribuită la vernisaj care conține documentarea proiectului Povestea mutării, precum și o intervenție a artistului pe o pagină a fiecarui exemplar al publicației.
Gheorghe Ilea (n. 1958 Bucea, România) traiește și lucrează în Zalău. Printre cele mai recente expoziții se numara: 2013 – KM/H, Utopies automobiles et ferroviaires 1913-2013, Tour 46, Belfort & Musée du Chateau des ducs de Wurtemberg, Montbéliard, FR, Ciucea-Galpâia, Plan B Cluj, RO (solo), 2012 – Tronicart 1300, Sala Dalles / MNAC București, RO (solo), 2011 – Ceaţa-Fog-Brouillard, Muzeul de Artă Cluj, RO, 2010 – Figurative Painting in România 1970 – 2010, Romanian Cultural Resolution, Spinnerei, Leipzig, DE / Club Electroputere, Craiova, RO, 2009 – Excelșior – 10 Romanian Painters, Sol & Bartolomé Gallery, Santiago de Compostela, SP, 2007 – PAUSA, Muzeul de Artă Cluj, RO (solo).
